Blaj

Blajul, cunoscut in maghiara sub numele de Balazsfalva si in germana sub cel de Blasendorf, este centrul cultural al credinciosilor greco-catolici. Localitatea, supranumita Mica Roma, a contribuit la afirmarea constiintei nationale romanesti. In prezent in Blaj traiesc 20.000 de locuitori. Blajul este atestat documentar in secolul XIII, iar numele sau provine de la Blasius, fiul celui care a cumparat domeniul de la "intalnirea Tarnavelor", contele Herbord. Pana la unirea Transilvaniei cu Romania, Blajul a fost singurul orasel romanesc. In timpul episcopului Inocentiu Micu Klein aici au fost fost fondate cateva institutii de invatamant cu un rol fundamental in cultura romana. Din 1754 la Blaj a inceput sa functioneze prima scoala publica cu predare in limba romana. Dintre cei care si-au facut studiile la Blaj merita amintiti Samuil Micu, Petru Maior, Ion Budai Deleanu, Simion Barnutiu, Gheorghe Baritiu. Un moment esential din istoria orasului s-a petrecut in 1848 prin cele trei adunari de la Blaj care au fixat programul politic al romanilor din Transilvania. Catedrala Sfanta Treime din Blaj este un valoros edificiu baroc din Transilvania, construit intre anii 1741 şi 1749, care apartine cultului greco-catolic. Aici sint inmormantati episcopul Inocentiu Micu-Klein si cardinalul Alexandru Todea. Campia Libertatii evoca prin monumentul central Gloria si prin cele 24 de busturi ale revolutionarilor pasoptisti adunarile pentru libertatea romanilor care au avut loc la Blaj.