Sulina

Sulina, amplasata pe ambele maluri ale bratului cu acelasi nume, pe o lungime de trei kilometri, are o populatie de 5000 de locuitori. Sulina are cea mai joasa altitudine din Romania, aflandu-se la doar 3,5 metri deasupra nivelului marii si este totodata cea mai estica localitate din tara noastra. Prima mentiune documentara a Sulinei ii apartine lui Constantin Porphyrogenetul care o aminteste in cartea sa 'De administrando Imperii' sub numele de Solina, dar istoria asezarii este mult mai veche. Informatii despre Sulina apar dupa aceasta data in mai multe portulane medievale. Farul din Sulina, ridicat la jumatatea secolului XVIII, a fost o donatie a sefului haremului imperial facuta cu scopul de a impiedica scufuindarea vaselor comerciale care se pierdeau in intunericului bratului Sulina. In secolul XIX o parte din putinii locuitori pe care-i avea Sulina practicau pirateria, care a disparut dupa ce orasul a intrat in atentia Comisiei Europene a Dunarii care a investit in amenajarea canalului si a portului. Sulina a capatat dupa 1856 statut de Porto Franco. De atunci si pana la instaurarea comunismului Sulina a cunoscut cea mai favorabila perioada din intreaga ei istorie, fiind un oras cosmopolit unde se aflau sapte consulate straine. Pietrele funerare din vechiul cimitir al orasului, farul si Palatul Comisie Europene constituie si astazi dovezi ale prosperitatii de odinioara a localitatii.